Planul civil de apărare în cazul dezastrelor naturale în lume

Pentru elevii din Japonia, cutremurele sunt un fenomen la ordinea zilei. Cu toate acestea, lunar, şcolarii niponi exersează procedurile în caz de cutremur: se refugiază sub bancă şi stau ghemuiţi până trece pericolul. Aceşti copii poartă nişte glugi speciale menite să-i protejeze de lovituri la cap. Unele şcoli sunt dotate inclusiv cu tobogane de urgenţă.

Multe ţări au dezvoltat, în zonele cu risc seismic ridicat, sisteme de avertizare timpurie. Însă niciunul nu este atât de ingenios ca cel din Japonia. Cu până la 50 de secunde înaintea producerii unui cutremur, sistemul se activează. Concomitent un avertisment intră automat pe frecvenţele radio-tv. Într-o asemenea situaţie, fiecare secundă contează!

În Elveţia fiecare casă construită după 1963 trebuie să fie dotată cu un buncăr anti-atomic. Încăperea trebuie să reziste la o explozie de până la 12 megatone, produsă la o distanţă de 700 de metri. De asemenea, buncărele sunt obligatorii prin lege şi în Singapore.

Tsunamiul de la finele anului 2004, produs în Oceanul Indian, a produs un şoc în întreaga lume. Peste 250.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în urma celui mai mare cutremur submarin din ultimele șase secole. În Sri Lanka şi Thailanda există indicatoare care dirijează populaţia către cele mai înalte puncte ale localităţilor, în cazul unui tsunami.

Multe autorităţi nu sunt confruntate numai cu catastrofe naturale, ci şi cu atacuri teroriste. De exemplu, atentatul comis pe insula norvegiană Utöya în 2011. Poliţiei i-a luat aproape o oră să ajungă pe îndepărtata insulă. Ca atare, norgvegienii ar trebui să dispună de o trupă de intervenţie rapidă care să se deplaseze cu elicopterul. Măsura încă n-a fost implementată din cauza costurilor mari.

În ultimii ani, epidemiile au generat reacţii exagerate. În 2009, de exemplu, farmaciile din Germania şi SUA au depozitat în buncăre cantităţi uriaşe de Tamiflu. Ulterior s-a constatat că eficienţa medicamentului în cazul gripei porcine este îndoielnică. În plus, pe piaţă au existat multe medicamente expirate - s-au plâns atunci criticii.

Membrii mişcării "Survival" vor să fie bine pregătiţi în faţa oricărui scenariu posibil. Mişcarea a apărut în anii 30, dar a luat amploare în timpul crizei financiare din 2008. Se numesc "Preppers" şi se pregătesc pentru tot ce e mai rău. De exemplu, Adolf Kudlinski din Polonia, care şi-a pus deoparte topoare şi alte unelte. Să aibă destule, în caz de ceva...

Belgia, Olanda şi landul german Renania de Nord-Vestfalia şi-a făcut stocuri mari de iod. În cazul unui accident nuclear, populaţia ar urma să fie aprovizionată cu pastile de iod. Se pare că, până în 2025, Belgia nu vrea să renunţe la reactoarele sale nucleare perimate şi, în consecinţă, cu potenţial periculos.

Aplicaţiile pentru Smartphone şi sms-urile sunt folosite tot mai des pentru avertizarea populaţiei. În SUA "sistemul de alarmă wireless" oferă informaţii despre cutremure, uragane, tornade, dar şi despre cazurile de copii răpiţi în regiunea în care se găseşte utilizatorul telefonului.