Opinie: Cu cine candidează AUR pentru mai puțină Europă

Răspunsul oficial este că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) vrea să dea „o probă de transparență”, lăsându-le alegătorilor timp pentru a-i cunoaște pe cei pe care îi vor vota. Pentru prezidențiale a fost dezvăluit doar planul în mare, din care ar rezulta că extremiștii pregătesc mai multe variante și că vor alege în funcție de candidaturile celorlalte partide, potrivit președintelui AUR, George Simion: „O să vedem dacă vor candida președinții de partid sau niște candidați serviți cum ar fi Mircea Geoană sau doamna Kövesi. În funcție de asta vom face și noi următoarele mișcări politice”. Liderul AUR se laudă că are zece nume de prezidențiabili, dar enumeră numai șase: „Din interiorul partidului Claudiu Târziu, Cristian Terheş, Gheorghe Piperea, sau din afara partidului: Ioan Aurel Pop, Mircea Diaconu, Andrei Marga”. Sigur, George Simion nu exclude propria sa candidatură, dar pare nesigur. Nu e deloc clar, însă, că președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, deși este un naționalist și a avut declarații eurosceptice, ar accepta o candidatură pentru AUR, dar fostul ministru liberal de Externe, Andrei Marga, care a avut declarații pro-ruse, s-ar potrivi bine profilului acestui partid extremist. George Simion susține că prezidențiabilul formațiunii sale va ajunge în turul al doilea, dar că nu se va repeta scenariul din anul 2000, când Ion Iliescu l-a învins pe extremistul Corneliu Vadim Tudor: „Cred că de data asta romanii nu îl vor mai vota pe Iliescu”, iar AUR nu va fi „o unealtă în mâna PSD”. 

Entuziasmul liderului Alianței pentru Unirea Românilor vine prea devreme, iar strategiile gândite în laboratoarele sale obscure ar putea fi date peste cap până anul viitor când vor avea loc alegerile. Oricum, lansarea potențialilor prezidențiabili ca și a candidaților pentru Parlamentul European pare mai degrabă o testare a acestor personaje pentru electoratul AUR, decât ceva definitiv.

Din lista primilor zece candidați la europarlamentare, jumătate au trecut și prin alte partide sau au lucrat pentru lideri ai acestora. Totuși, lista este deschisă de un membru pur al partidului, Claudiu Târziu, care s-a remarcat în campania pro-familie, în perioada campaniei pentru Referendumul de schimbare a Constituției din 2018 prin care se urmărea interzicerea clară pentru viitor a căsătoriei între persoane de același sex.

După el, însă, imediat pe locul al doilea se află Mugur Mihăescu, mai cunoscut ca Garcea, după numele personajului pe care l-a interpretat cu mult succes. Omul a mai trecut prin Partidul Verde și a fost consilier onorific pentru Gabriela Firea în perioada mandatului său în fruntea Primăriei Capitalei.  Înainte de 1989, a fost un zelos colaborator al Securității, după cum rezultă din documentele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Tot sub umbrela AUR, pe locuri eligibile se află Ramona Ioana Bruynseel, fosta candidată la președinția României din partea partidului înființat de Dan Voiculescu (PPUSL); Cristian Terheș, europarlamentar ales pe listele PSD, dar provenit din ceea ce a mai rămas din PNȚCD; Avram Fițiu, fost candidat PMP la primăria Cluj; Gheorghe Pipera, consilier onorific al premierului PSD Mihai Tudose în 2017, cunoscut pentru procesele sale colective intentate unor mari bănci pentru comisioane abuzive în contractele de creditare. 

Programul AUR pentru candidații la Parlamentul European accentuează „suveranitatea României”, care „nu mai poate fi cedată Bruxelles-ului pentru ca politica românească să fie dictată de funcţionarii europeni şi politicienii altor state” și mizează pe ideile reluate la Tușnad de premierul ungar Viktor Orban că valorile Europei nu sunt „infracţionalitatea, migraţia ilegală, războiul", iar „cei care vin din alte continente şi culturi” trebuie să-și însușească valorile creștine. Urmează apoi o listă întreagă de promisiuni populiste greu sau imposibil de pus în practică. Per total, programul AUR îi salvează pe românii din afară de „exploatarea” la care ar fi supuși, iar celor din interior le oferă mai puțină Europă și mai multă suveranitate, plus „un loc de muncă pentru fiecare”, o promisiune pe care au făcut-o toți viitorii dictatori. 

Euroscepticismul coroziv, echivocul, violența tonului liderului AUR și ofertele excesive sunt atractive pentru mulți, iar ultimul sondaj arată că acest partid rămâne pe locul al doilea cu 20% după PSD, 31% (CURS, iulie 2023). Iluzia promisiunilor făcute în fraze scurte și pe înțelesul tuturor este însă doar un artificiu, în spatele căruia este doar o înțelegere greșită a istoriei.