Drepturile Omului şi Tratatul de Parteneriat

Astăzi şi-a început activitatea un grup mixt de experţi ai UE şi ai Federaţiei Ruse pe marginea problemei drepturilor omului. Înfiinţarea acestui grup care va susţine o serie de conferinţe, a fost hotărâtă în noiembrie anul trecut, cu ocazia ultimului summit dintre UE şi Rusia. Cel mai important aspect al criticii Comisarului UE pentru Relaţii Externe Benita Ferrero-Waldner, este, şi de data aceasta, atitudinea Rusiei faţă de Republica Cecenă. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a criticat recent samavolnicia şi tortura autorităţilor moscovite în Cecenia.

Benita Ferrero-Waldner îşi doreşte o relaţie de parteneriat cu Rusia, căci numai într-un asemenea cadru pot fi abordate deschis toate problemele. Rusia este oricum un partener important al UE.

“Cred că este deosebit de important să articulăm această problemă, să respingem orice formă a rasismului şi să susţinem activităţile apărătorilor drepturilor omului”, a declarat Benita Ferrero-Waldner cu diplomaţie la conferinţa de presă.

Ministrul rus de Externe Sergej Lawrow, a abordat la rândul lui problema drepturilor minorităţilor ruse în statele baltice. Lituania, Letonia şi Estonia au făcut înainte parte din imperiul sovietic iar acum sunt, de la 1.mai 2004, membre ale UE. Statutul cetăţenilor de naţionalitate rusă ai acestor state trebuie ameliorat, a afirmat Sergej Lawrow, şi anume prin:

“Accelerarea încetăţenirii persoanelor de etnie rusă, permisiunea celor neîncetăţeniţi de a participa la alegerile locale precum şi ratificarea Convenţiei Europene pentru Minorităţi. Aceste trei recomandări trebuie aplicate, nimic mai mult.”, a declarat Ministrul rus de Externe.

Reprezentaţii UE, şi anume Ministrul luxemburghez de Externe Jean Asselborn, Secretarul General al Consiliului UE şi înalt reprezentant pentru Politica Comună Externă şi de Securitate Javier Solana, şi Comisarul pentru Relaţii Externe Benita Ferrero-Waldner, au replicat că statele baltice nu oprimă minorităţile ruse ci respectă întru totul standardele europene cu privire la drepturile omului. Iar dacă acestea vor fi respectate şi de Moscova faţă de Cecenia, UE va oferi Kremlinului ajutoare financiare substanţiale pentru reconstrucţia Republicii separatiste Cecene.

UE aşteaptă, în plus, retragerea fostelor trupe sovietice din statele independente Moldova şi Georgia, care sunt privite la Moscova în continuare ca un teritoriu natural de influenţă rusă. Deşi Ministrul rus de Externe şi-a exprimat intenţiile de cooperare, situaţia pare să nu evolueze în realitate.

A fost, de asemenea, abordată şi problema Iranului. Rusia va finaliza construcţia primei centrale nucleare iraniane din Bushehr, conform contractului de 500 de milioane de Euro semnat la sfârşitul săptămânii. În acelaşi timp, Rusia sprijină eforturile celor trei state europene Germania, Franţa şi Marea Britanie, de a determina Iranul să-şi încheie programul de îmbogăţire a uraniului. UE nu obiectează împotriva sprijinului acordat Iranului de către Rusia în acest domeniu, dacă se poate garanta exploatarea energiei atomice numai în scopuri paşnice.

Disensiunile cu privire la respectarea drepturilor omului şi ambiguitatea, la început, a rolului Rusiei la programul nuclear al Iranului, au împiedicat până acum semnarea unui amplu tratat de parteneriat. UE şi Rusia nu au putut, de pildă, cădea de acord nici asupra unei definiţii comune a termnenului de ”stat vecin”. Rusia îşi reclamă anumite drepturi în Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia sau Azerbaidjan, care sunt mai mult decât simpli vecini şi trebuie să alcătuiască, în viziunea Moscovei, un fel de tampon strategic între Federaţia Rusă şi Occident – UE sau NATO.

Discuţiile despre Ucraina s-au desfăşurat însă într-un context favorabil, şi anume după ce preşedintele Putin a declarat preşedintelui Bush că Rusia nu se va opune aderării Ucrainei la UE sau la NATO. Acest mesaj a fost repetat acum la Luxemburg de către Ministrul rus de Externe Sergej Lawrow.