Afganistan: Doi ani de la revenirea la putere a talibanilor – DW – 15.08.2023
  1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăAfganistan

Afganistan: Doi ani de la revenirea la putere a talibanilor

Shabnam von Hein
15 august 2023

Înaintea retragerii trupelor internaţionale din Afganistan, experţi şi activişti ai societăţii civile afgane lansaseră avertismente privindu-i pe talibani. Acum ei se simt abandonaţi.

https://p.dw.com/p/4V978
Afganistan | Două femei afgane la Kabul
Talibanii au restrâns drastic drepturile femeilor afganeImagine: Ali Kaifee/DW

"Sincer, am impresia că trăiesc un coşmar. Este greu de înţeles prin ce am trecut noi în ultimii doi ani", a declarat pentru DW, într-o convorbire telefonică, Maryam Marof Arwin, în vârstă de 29 de ani. Ea a înfiinţat în Afganistan o organizaţie de binefacere pentru femei şi copii şi trăieşte în capitala Kabul, care a fost cucerită în urmă cu doi ani, pe 15 august 2021, de talibanii islamişti.

Retragerea trupelor internaţionale din Afganistan le-a permis talibanilor să cucerească întreaga ţară în decurs de numai câteva săptămâni. În ciuda promisiunilor făcute la început, că vor respecta drepturile femeilor în cadrul legii islamice sharia, talibanii au decretat în ultimii doi ani o serie de interdicţii, care îngrădesc drastic drepturile femeilor şi fetelor. Acestea sunt marginalizate în viaţa publică, nu au acces la educaţie şi piaţa muncii. De asemenea, le este puternic îngrădită libertatea de mişcare.

Ultim avertisment înaintea căderii capitalei în mâna talibanilor

"Eu nu înţeleg pe ce s-a întemeiat speranţa că talibanii s-ar fi schimbat, că ar fi devenit mai buni", a declarat Arwin, adăugând: "Noi am ştiut mereu că dacă vin la putere talibanii, noi vom pierde tot ce am dobândit. Cu 20 de zile înaintea revenirii lor la putere, noi, activiştii pentru drepturile femeilor şi reprezentanţi ai societăţii civile, am organizat o conferinţă de presă la Kabul, pentru a atrage din nou atenţia comunităţii internaţionale asupra situaţiei în care ne aflăm. Noi am spus atunci: uitaţi-vă la teritoriile pe care talibanii le controlează deja, şi vedeţi cum încalcă ei drepturile femeilor. Dar nimeni nu a vrut să ne asculte."

Afganistan Herat | Talibanii incendiază instrumente muzicale
Talibanii au incendiat demonstrativ în iulie 2023 instrumente muzicale moderneImagine: Afghanistan's Ministry for the Propagation of Virtue and the Prevention of Vice/AFP

Talibanii reuşiseră încă înainte de a reveni la putere la Kabul să controleze pas cu pas regiuni rurale tot mai întinse din Afganistan. Iar acolo unde se aflau la putere, femeile trebuiau să nu iasă din case şi să-şi îndeplinească rolul tradiţional de fiice, soţii sau mame, la fel ca în timpul primei domnii a talibanilor, între anii 1996-2001. Pe atunci, femeilor din Afganistan le-a fost interzis să studieze sau să muncească, şi nu le-a fost permis să iasă din case decât însoţite de rude de sex masculin. Femeile care ieşeau pe stradă neînsoţite riscau să fie biciuite. Dar talibanii din anul 2021 au fost mai precauţi decât cei din anii 90.

Talibanii din 2021 nu au fost, de fapt, altfel decât cei din anii 90, explică fosta viceministră afgană a Păcii, dr. Alema Alema, pentru DW. Ministerul ei a fost responsabil pentru negocieri inter-afgane de pace şi a fost dizolvat după venirea la putere a talibanilor. Islamiştii talibani doar au devenit mai versaţi şi mai precauţi. "De când au revenit la putere au decretat 51 de interdicţii pentru femei, adică mai bine de o interdicţie pe lună", a afirmat ea, adăugând: "Nu au decretat totul deodată, fiindcă nu au vrut să sperie comunitatea internaţională. Şi în Afganistan s-au văzut la început nevoiţi să acţioneze cu precauţie pentru a nu-şi antagoniza societatea, fiindcă puterea lor încă nu era consolidată".

Afganistan: Copii înfometați și familii disperate

"Guvernul SUA i-a făcut pe talibani frecventabili"

SUA au iniţiat în 2018 negocieri directe cu talibanii. Dacă la negocieri ar fi fost invitaţi şi reprezentanţi ai guvernului afgan şi experţi locali, istoria s-ar fi scris altfel, crede Alema, în vârstă de 59 de ani, care, între timp, trăieşte în Germania. SUA şi partenerii lor au vrut să identifice în cadrul negocierilor cu talibanii, desfăşurate la Doha, o cale de soluţionare a conflictului din Afganistan, fiindcă şi după ce coaliţia internaţională a alungat de la putere regimul taliban, în anul 2001, talibanii au combătut cu arma în mână guvernul afgan şi trupele străine. Numeroşi militari şi civili şi-au pierdut viaţa în timpul acelui conflict de durată.

Doha / Negocieri cu talibanii
La negocierile de la Doha cu talibanii au participat delegaţi din SUA şi EuropaImagine: Stringer/REUTERS

Negocierile cu talibanii s-au finalizat pe 29 februarie 2020 cu o înţelegere vizând calendarul retragerii trupelor americane şi a celorlalte contingente din cadrul NATO. "Înţelegerea din februarie 2020 chema între altele la negocieri de pace inter-afgane, în care talibanii să poarte tratative directe cu guvernul afgan", a explicat Alema. "Noi ne pregătiserăm pentru asta. În Ministerul Păcii am organizat diverse grupuri de lucru şi am elaborat împreună cu reprezentanţi ai unor organizaţii nonguvernamentale din toate cele 34 de provincii linii directoare şi măsuri stimulative. Dar talibanii nu au fost interesaţi să discute cu noi. Ei ştiau că SUA se vor retrage din Afganistan, şi nu erau dispuşi să facă concesii. SUA i-au făcut pe talibani frecventabili, conform devizei: Talibanii s-au schimbat", a declarat politiciana care trăieşte în exil.

O înţelegere care a demoralizat ţara

Negocierile directe cu SUA au făcut ca talibanii să se bucure de recunoaştere. În biroul lor din Doha, ei au semnat înţelegerea cu SUA, menită să reinstaureze pacea în Afganistan. Dar înţelegerea în cauză a demoralizat armata afgană, care ulterior nu a împiedicat revenirea la putere a talibanilor. "Ceea ce s-a întâmplat în Afganistan în august 2021 nu a fost un triumf militar al talibanilor, ci rezultatul unei decizii politice", consideră Khushal Asefi, ziarist şi fost director al companiei media Ariana Radio&Television. Asefi a relatat pe atunci zilnic pe marginea evenimentelor care se succedau cu mare rapiditate. "Nimeni nu cunoştea detalii privind negocierile din culise cu talibanii. Aparent, ţările vestice retrăseseră sprijinul acordat guvernului de atunci", a arătat el.

După revenirea la putere a talibanilor, Asefi s-a văzut nevoit să-şi părăsească ţara. În calitate de jurnalist critic a considerat că nu are niciun viitor în Afganistan. "Evoluţiile din ultimii doi ani întăresc sentimentul că ţara a fost cedată în mâinile talibanilor. Aparent nimănui nu-i pasă ce haos provoacă ei acolo. În cel mai bun caz se publică o declaraţie critică, în care se condamnă politica talibanilor. Societatea afgană este demoralizată şi istovită. Economia este la pământ şi mai bine de 20 de milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei. Oamenii nu se mai luptă decât pentru propria lor supravieţuire".

Afganistan / mulţime aşteptând evacuarea pe aeroportul din Kabul
O mulţime de oameni s-au adunat pe 16 august 2021 la aeroportul din Kabul cu speranţa că vor fi evacuaţi din calea talibanilorImagine: AFP

"Da, într-adevăr, mulţi nu se mai gândesc decât la posibilităţile de a fugi din ţară", a povestit Arwin, activista din Kabul pentru drepturile femeilor. Ea a subliniat: "Sunt dezamăgită că societatea afgană şi comunitatea internaţională au capitulat atât de repede. Este mai rău decât am crezut. Dar societatea civilă afgană are un sâmbure tare care nu va ceda. Acest sâmbure nu trebuie subestimat. Eu am credinţă nestrămutată în el".